Neatârnism şi karate

finală Blaga - Oprescu, asta se conturează dacă privim de sus snopul de sondaje prăvălit peste bucureşteni. Dacă ne ridicăm şi mai sus, deasupra nivelului autostrăzii suspendate peste Bucureşti de d. Oprescu, atunci se vede înfruntarea Băsescu – Iliescu. Şi dacă urcăm deasupra elicopterelor prezidenţiale, se desenează peste harta Capitalei o nouă secvenţă din bătălia de decenii dintre Partid şi Securitate.

La aproape 20 de ani de la Revoluţie, soluţiile românilor continuă să se bălăcească în siajul comunismului. Componenta naţionalistă de forţă altoită de Ceauşescu pe comunismul românesc a creat una dintre cele mai periculoase fantome care au bântuit vreodată aceste meleaguri: neatârnismul. Independenţă, suvehranitate, neatâhrnahre sunt cuvintele hârâite de Ceauşescu care au ameţit poporul român până aproape de distrugerea sa biologică.

Mitul Tovarăşului care, rămânând în Sistem, fiind Sistemul, n-are totuşi belciug să fie tras de nas, nu-i trec mulţi pe dinainte şi „dă de pământ cu ăia“, ăia putând fi ruşii, evreii, ungurii, hoţii şi corupţii, trădătorii şi vânduţii, în general „urâţii“ din ţară şi de-afară, trăieşte şi astăzi. După ce a spus că nu trebuie să ne ploconim la sistemele venite din Vest şi că putem construi democraţia noastră „originală“, d. Iliescu a fost votat de 80%. D. Băsescu a câştigat promiţând execuţii publice ale corupţilor în Piaţa Victoriei. D. Oprescu a pomenit doar, la modul confuz, de „sistemul ticăloşit“ care are ciudă pe el că e independent şi îi pune piedică, şi hop! a urcat în sondaje.

Te apucă melancolia când vezi cu ce mijloace grosiere poate fi sedus electoratul. D. Băsescu spune că au venit politicieni la el la birou, ba l-au călcat şi acasă, ca să-l corupă pentru intervenţii în justiţie. Şi el, fireşte, a rezistat. Cine, ce, cum, de ce atunci n-a spus nimic şi de ce spune acum, sunt chestiuni prea intime ca d. preşedinte să se aplece asupra lor. Important e să mai dea cu nişte flit pe întreaga clasă politică şi cu nişte sclipici pe el însuşi. D. Oprescu ne-a informat că îl faultează „sistemul ticăloşit“, nu înainte de a-i fi propus „funcţii înalte“ ca să nu candideze independent. Cine, ce, cum, de ce o spune taman acum, ca şi d. Băsescu, doctorul nu precizează. Dezvăluie doar una dintre înaltele funcţii-mită: „preşedinte interplanetar“.

Dacă în zilele de campanie
rămase d. Oprescu e foarte probabil să adopte o tactică prudentă, cu expuneri reduse, încercând să-şi conserve improvizaţia profitabilă de până acum şi să nu comită greşeli majore, d. Blaga are mult de lucru. Deocamdată, direcţia aleasă de echipa sa în bătălia de imagine e greşită: „Soluţii, nu discuţii!“ şi „Dintr-o bucată“ scris pe poza fostului ministru de interne care taie aerul cu o lovitură de karate la nivelul pântecului sau cu un gest discret de tipul: „Opriţi grătarele! Vorbeşte domnul Băsescu!“ vrea să sugereze tăria sa administrativă, funcţionărească. Cu aşa ceva n-are prea multe şanse în faţa mitului neatârnist, politic, psihosocial, iraţional şi primitiv reanimat cu succes de doctorul Oprescu. În politicoşoul acestor alegeri, nu contează presupusele competenţe tehnice pentru Primăria Generală, ci priza la public a „dramoletei“ pe care o interpretează fiecare candidat. Buldogul lui Băsescu nu pare să-şi dea seama că se bate cu câini de circ.

Şi mai trebuie să înveţe de la selecţionerul Băsescu cum să nu clipească. Aţi văzut cu ce fermitate şi sinceritate a spus d. preşedinte „Regret episodul ţigancă împuţită“? Frumos, dar eu n-am uitat, regret, că în campania pentru Primăria Generală din 2000, Oprescu contra Băsescu, actualul preşedinte afirma public, deci nu la nervi şi în intimitate, că va fi „primul primar român al Bucureştiului“, cu referire limpede ca lacrima la culoarea pielii predecesorilor săi, Crin Halaicu şi Viorel Lis.

Ca întotdeauna în prag de alegeri, te întreabă oamenii cu cine votezi. Dacă în 2004 n-am fost în stare să aleg între Năstase şi Băsescu, cele două feţe ale aceluiaşi demon, acum voi vota. În turul întâi pe Aurelian Pavelescu. De ce? Pentru că e mic, are capul mare şi nici o şansă să intre în turul doi. În turul doi, voi face o analiză aprofundată ca să văd cine are prima şansă şi mă voi duce să-l votez pe celălalt. În felul acesta, o să fac exerciţiul democratic necesar al votului cu gândul că am contribuit cât am putut de puţin la ce o să urmeze pentru Bucureşti.

P.S. Când pleacă acest text la tipar, d. Sorin Oprescu dă un comunicat cum că nu mai vine mâine la Gândul...