Cum a vrut Mitrea să se trimită singur la puşcărie

Cotidianul a descoperit că Miron Mitrea contesta acum nouă ani imunitatea
pentru foştii miniştri, adică exact ceea ce îl protejează acum de procurorii DNA. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor nu a putut să programeze ieri şedinţa plenului pentru dezbaterea dosarului Mitrea din cauza lipsei cvorumului. Doar cinci deputaţi din 13 din conducerea Camerei au fost ieri prezenţi la Palatul Parlamentului - Bogdan Olteanu şi Dan Radu Ruşanu (PNL), Valer Dorneanu (PSD), Gheorghe Albu (PD-L) şi Lucian Bolcaş (PRM). Pentru ca şedinţa BP să se fi putut desfăşura era necesară prezenţa a cel puţin şapte membri. Absenţi au fost Ioan Oltean (PD-L), Ioan Munteanu (PSD), Gelil Eserghep (PRM), Daniela Popa (PC), Cornel Popa (PNL), Hunor Kelemen (UDMR), Miron Ignat (minorităţi) şi Miron Mitrea (PSD). O parte dintre cei absenţi au declarat ulterior fie că au fost anunţaţi cu întârziere, fie că nu au fost anunţaţi deloc de convocarea Biroului Permanent. Reamin-tim că plenul Camerei Deputaţilor trebuie să aprobe sau nu solicitarea DNA de începere a urmăririi penale pentru Miron Mitrea. Cotidianul a descoperit că unul dintre cele mai importante articole din Legea răspunderii ministeriale, anume chiar cel care îi apără pe Mitrea şi pe ceilalţi foşti miniştri, instituind un filtru - prin votul a 2/3 dintre deputaţi sau senatori, după caz - între el şi DNA, a fost contestat acum 9 ani de PSD la Curtea Constituţională. Miron Mitrea era în capul listei de semnături pe contestaţia PSD. În acţiunea lor, pesediştii incriminau art. 20 alin. 2 al legii care prevedea că „punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedură din prezenta lege“. În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, Miron Mitrea&Co. scriau aşa: „Imunitatea guvernamentală reglementată prin acest articol este mai extinsă decât imunitatea parlamentară, întrucât aceasta din urmă se aplică numai cât timp parlamentarul se află în exerciţiul mandatului, pe când, potrivit textului menţionat, imunitatea guvernamentală se aplică şi «foştilor membri ai Guvernului». Imunitatea guvernamentală astfel reglementată constituie un privilegiu interzis de art.16 alin.1 din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii“. Curtea Constituţională, prin decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, a respins obiecţiile de neconstituţionalitate, arătând că nu este vorba de „un privilegiu în sensul drepturilor fundamentale ale cetăţenilor“ şi că art. 20 instituie o „protecţie“ pentru foştii miniştri doar pentru cazul începerii urmăririi penale. În 1999, Miron Mitrea considera că existenţa unui filtru pentru foştii miniştri constituie un privilegiu neconstituţional. La vremea respectivă, calculului politic era „corect“. PSD se afla pe val şi se întrezărea - ceea ce s-a şi întâmplat - câştigarea detaşată a alegerilor din 2000. Miron Mitrea şi PSD nu doreau atunci ca foştii miniştri PNŢCD, PNL şi PD să beneficieze de aceste privilegii. Poziţia PSD, deci inclusiv a lui Miron Mitrea, se schimbă cu 180 de grade în 2005. Prin Legea nr. 90/2005, guvernul Tăriceanu a modificat Legea răspunderii ministeriale şi a eliminat acest privilegiu, noua variantă a legii prevăzând că foştii miniştri urmează să intre sub incidenţa dreptului comun dacă au probleme cu justiţia. La vot, în Camera Deputaţilor, cei 62 de deputaţi ai PSD prezenţi la lucrări votează contra, iar Victor Ponta califică, de la microfonul Camerei, drept discriminare ceea ce în 1999 partidul său considera că este un privilegiu. În 2007, aflat în proceduri judiciare, Adrian Năstase, din poziţia de parte într-un proces, atacă la Curtea Constituţională noua variantă a legii şi obţine câştig de cauză, judecătorii Curţii hotărând (Decizia CCR nr.665/2007) că Legea nr. 90/2005 este neconstituţională. Prin această decizie se revine practic la forma din 1999 a legii, instituindu-se şi pentru foştii miniştri filtrul numit Parlament pentru acceptarea începerii urmăririi penale. Adică exact ceea ce se contesta în 1999. Pirueta lui Acsinte Gaspar În 1999, printre semnatarii sesizării Curţii Constituţionale referitoare la „privilegiile“ instituite de Legea nr. 115/1999 se număra şi deputatul PSD Acsinte Gaspar. În 2005, printre judecătorii Curţii Constituţionale care votează reintroducerea respectivelor privilegii se află acelaşi Acsinte Gaspar. Principial, că Acsinte Gaspar ar fi trebuit să se abţină de la pronunţare în decizia nr. 665/2007. Instanţa Curţii Constituţionale, în soluţionarea cauzei din 2007, a făcut referire şi trimitere expresă şi la decizia nr. 93/1999, în dosarul cauzei de atunci, Acsinte Gaspar fiind parte direct implicată în calitate de semnatar al sesizării. Sau, cu alte cuvinte, ceea ce contesta în calitate de deputat în 1999 Acsinte Gaspar a aprobat în 2007, de această dată din înalta funcţie de judecător al Curţii Constituţionale.