Bucureştiul s-a supărat pe prognozele străinilor

Sunt mult mai pesimiste decât realitatea, acuză oficialii români
Analizele externe afectează fluxul investiţiilor
Dăianu: Agenţiile de rating şi băncile subestimează rezistenţa economiei
"Fondul Monetar Internaţional, din 2005, a făcut greşeli constante de apreciere a evoluţiei economice în ceea ce priveşte România. Toate aprecierile lor au fost infirmate, toate îngrijorările au fost clar infirmate şi nejustificate ulterior", a afirmat, luni, premierul Tăriceanu.
România are o poziţie care nu este marcată de vulnerabilităţi atât de mari pe cât este poziţionată în evaluările agenţiilor internaţionale, a întărit, marţi, Vosganian.
"De multe ori, percepţia este mai tare ca realitatea. Noi constatăm ce importantă este această chestiune, apropo de maniera în care s-a schimbat percepţia despre România - de la o euforie nesănătoasă, promovată în exterior, România fiind descoperită după 2004-2005 de investitorii străini, până la penultimele rapoarte, care aşezau România în categoria ţărilor cu cel mai ridicat grad de risc", a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, vis-a-vis de această controversă. Guvernatorul a arătat că, în contextul restrîngerii creditării internaţionale şi a dificultăţilor din economia globală, România se ambiţionează să crească.
Şi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, este optimist, declarând că estimarea iniţială a Băncii Naţionale a României privind creşterea economică din acest an, de 5,5-6%, ar putea fi considerată una conservatoare, după rezultatele bune înregistrate la începutul acestui an. Oficialul băncii centrale a comentat, într-un seminar care a avut loc în cadrul reuniunii BERD de la Kiev, că în acest an este puţin probabil să aibă loc o încetinire a ritmului de creştere economică, prognozată de instituţii financiare internaţionale precum BERD sau FMI.
Agenţiile de rating şi instituţiile europene se tem că anul electoral va trage economia în jos
FMI atrage atenţia Guvernului că în prezent riscuri majore pentru economie le reprezintă eventuale reduceri TVA la alimente, promisiunea creşterii pensiilor înainte de termenul stabilit iniţial pentru ianuarie 2009 şi propune prudenţă în majorarea salariilor. Cele trei riscuri menţionate survin în contextul unui mediu politic fragmentat şi în condiţiile apropierii alegerilor, aceşti factori deturnând interesul autorităţilor către o politică fiscală pe termen scurt, menţionează instituţia financiară.
Aceste tendinţe au avut ca rezultat accentuarea dezechilibrelor externe şi creşterea dependenţei de finanţarea prin credite
externe, în condiţiile în care contribuţia investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului extern a coborât la sub 50% în 2007, potrivit Standard&Poor's. Agenţia de evaluare financiară a confirmat, în luna aprilie, calificativele acordate României pentru datoriile în valută, "BBB minus/A-3", şi în lei, "BBB/A-3", menţinând perspectiva negativă, arătând că ratingurile reflectă reacţia necorespunzătoare a autorităţilor la amplificarea dezechilibrelor macroeconomice. De asemenea, Fitch Ratings a prezentat la începutul lunii aprilie un raport în care a încadrat România în cea mai ridicată categorie în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la potenţiale riscuri sistemice, alături de alte ţări, pe fondul creşterii accelerate a creditării şi a aprecierii leului din prima jumătate a anului trecut.
Deşi economia creşte, investiţiile străine directe scad
Investiţiile străine directe în România, în 2007, s-au ridicat la 7,3 miliarde euro, faţă de 9,1 miliarde euro cât însumau în 2006, potrivit Eurostat. Diminuându-se cu 22,3% într-un singur an, acestea au acoperit deficitul balanţei de plăţi în proporţie de numai 41,9%, în condiţiile în care în 2007 reuşiseră să acopere 89,6%, potrivit BNR.
Cu toate acestea, Vosganian estimează pentru acest an o valoare a investiţiilor străine directe de 7,5-8 miliarde de euro.
Economiştii români consideră că analiştii internaţionali nu au încredere în rezistenţa economiei româneşti
"Cei de la agenţiile de rating şi băncile străine subestimează rezistenţa unei economii cu un sistem financiar mult mai puţin dezvoltat. Noi venim din urmă, nu avem aceleaşi legături cu pieţele financiare internaţionale. Anul acesta vom avea o creştere peste aşteptări. Motivul este că înăsprirea condiţiilor financiare pe plan internaţional nu se resimte încă la noi. În continuare există o frenezie în construcţii, iar consumul, în disonanţă cu ceea ce se întâmplă în spaţiul european, nu a scăzut. Prin urmare, motorul principal al creşterii PIB, consumul, se menţine. În mod paradoxal, deprecierea cursului ne ajută, dând o gură de oxigen producţiei pentru export. Este posibil să se producă o încetinire în 2009 la 6%", (Daniel Dăianu, analist economic).
"Cred în acest moment că PIB în România va creşte mai mult decât anul trecut, în ciuda diminuării creşterii economiei globale. Analiştii internaţionali merg pe ideea că ritmul creşterii economiei mondiale este în scădere, drept pentru care şi economia românească va urma acelaşi trend. Dacă într-adevăr avem 7,5% creştere PIB în primul trimestru şi aşteptăm o dublare a producţiei agricole în trimestrul trei, nu văd cum să înregistrăm 5,1%. Nu avem motiv să-i credem pe cei care au subestimat ani la rând creşterea economiei naţionale. Nu cred că au ceva cu România, ci în general cu ţările emergente. Există acestă teză potrivit căreia aceste ţări sunt mai vulnerabile la impactul crizei internaţionale asupra lor", Lucian Anghel, economist şef, BCR (Lucian Anghel, economist-şef BCR).
FMI estimează pentru acest an pentru România o creştere economică de 5,5%, pentru ca în 2009 avansul să încetinească la 4,75%. În ceea ce priveşte creşterea preţurilor, la finele anului inflaţia se va plasa la 6,5%, însă va reveni în intervalul ţintit de BNR în 2009, a anunţat Fondul. BNR a revizuit în uşoară creştere prognoza de inflaţie pentru 2008 de la 5,9% la 6%, dar a redus estimarea pentru anul viitor de la 3,9 la 3,5%.