Avocatul Poporului analizează cererea PNL privind OUG care dă dreptul Guvernului să abroge legi

Avocatul Poporului analizează solicitarea făcută de PNL cu privire la OUG nr. 61/2009, care dă dreptul Guvernului să abroge legi, urmând ca insitituţia să decidă dacă sesizarea e fondată şi dacă o va trimite la CCR, au declarat pentru NewsIn reprezentanţii Avocatului Poporului.

Potrivit aceloraşi surse, PNL a depus sesizarea în data de 16 iunie, iar până la sfârşitul acestei săptămâni, este posibil ca Avocatul Poporului să decidă dacă trimite Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 61/2009 la Curtea Constituţională a României (CCR), pentru discutarea constituţionalităţii acesteia.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat pe 11 iunie că ordonanţa de urgenţă care dă dreptul Guvernului de a interveni asupra legilor înainte ca acestea să fie promulgate este neconstituţională, motiv pentru care partidul va sesiza Avocatul Poporului, instituţia în măsură să atace OUG 61/2009 la CCR.

Guvernul a modificat Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Proiectul de OUG prin care a fost modificată Legea a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei.
Potrivit modificărilor aduse, "după adoptarea lor, în situaţii temeinic justificate, actele
normative pot fi completate sau, după caz, abrogate şi înainte de data intrării lor în vigoare".

În plus
, un proiect de act normativ trebuie să cuprindă pe viitor "soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub veche reglementare, dar care nu şi-au produs
în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noilor
reglementări". De asemenea, un proiect de act normativ "trebuie să cuprindă, dacă este cazul, măsuri legislative privind soluţionarea conflictului între acte normative de categorii diferite, potrivit principiului ierarhiei normelor de nivel superior".

Guvern a decis că, în cazul proiectelor de legi pentru care Executivul îşi angajează răspunderea, documentele de motivare care însoţesc aceste proiecte sunt expunerea de motive şi, după caz, raportul, eliminând obligativitatea realizării unor studii de impact. Astfel, Guvernul a abrogat litera d) a alineatului 1 din articolul 29, potrivit căreia proiectele de acte normative trebuie însoţite de studii de impact, "în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebită, al proiectelor de legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, precum şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului”.

Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) acuză Guvernul că încearcă "fentarea" legii în ceea ce priveşte angajarea
răspunderii pe proiectele de Cod Civil şi Cod Penal prin introducerea posibilităţii de a modifica, respectiv de a abroga unele texte de lege incomode.

În ceea ce priveşte abrogarea art. 29 alin.1 lit d) din Legea 24, care obliga Executivul să facă studii de impact, ONG-ul susţine că, dacă Guvernul ajunge ulterior la concluzia că un act normativ nu este în regulă (pentru că nu a fost efectuat un studiu de impact), poate să îl modifice înainte de intrarea lui în vigoare.

Directorul executiv al CRJ, Georgiana Iorgulescu, a declarat că această modificare a fost făcută "cu dedicaţie", adică exact acum când Guvernul vrea să îşi asume răspunderea pe Coduri, proiectele nebeneficiind de studii de impact.