Parlamentul se încurcă din nou în trei variante de uninominal

Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară în ianuarie, pentru adoptarea legii privind introducerea votului uninominal. Este vorba despre proiectul pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, dar care s-a reîntors la cele două Camere, după decizia Curţii Constituţionale. Preşedintele Băsescu a sesizat Curtea, iar judecătorii au decis că trei articole ale legii nu sunt conforme cu Constituţia, printre care şi cel privind redistribuirea fotoliilor de parlamentar candidaţilor de pe listele suplimentare nesupuse scrutinului. În aceste condiţii, legea trebuie modificată pentru a fi pusă de acord cu deci­zia Curţii.

Primul care a propus sesiune extraordinară pentru adaptarea uninominalului în varianta Tăriceanu a fost şeful PSD Mircea Geoană. Imediat, acesta a fost susţinut de preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, care a explicat că ideea convocării unei sesiuni extraordinare „este îndreptăţită, (...) posibilă şi chiar necesară, bineînţeles cu respectarea procedurilor regulamentare”. Pesediştii au susţinut că uninominalul trebuie adoptat cel mai târziu, la sfârşitul lunii februarie. Singurul partid care a marşat la propunerea PSD a fost PC.

Preşedintele liberal al Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu a găsit o altă soluţie: o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, prin care să se introducă uninominalul în varianta Tăriceanu. Pentru a se respecta decizia Curţii, trebuie modificate articolele care se referă la introducerea listelor naţionale de rezervă şi cele care prevăd declanşarea alegerilor anticipate în caz de reorganizare administrativ teritorială.

În Parlament mai sunt alte două proiecte de vot uninominal. La Senat, a fost introdus proiectul PD, care transpune în articole varianta de uninominal a lui Traian Băsescu, pentru care preşedintele a convocat referendumul. E legea după care „parlamentarii vor fi aleşi ca primarii”, după cum explica şeful statului.

Deputaţii şi senatorii vor fi aleşi în circumscripţii electorale prin scrutin uninominal, organizat în două tururi. Legea prevede şi reducerea numărului de parlamentari: Senatul va avea cu 10 aleşi mai puţin, iar Camera cu 60. Al treilea proiect este cel al Asociaţiei Pro Democraţia, în varianta iniţială, aşa cum a intrat el în dezbaterea Comisiei de Cod Electoral. Proiectul este aproape identic cu cel pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, deci are şi el probleme de constituţionalitate. Legea a ajuns la Camera Deputaţilor, după ce Senatul a adoptat-o tacit.

Termene de adoptare până la primăvară

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a votat, ieri, în unanimitate, prelungirea activităţii Comisiei de Cod electoral până în data de 31 martie 2008. Comisia ceruse, iniţial, ca termenul final să fie 30 iunie, însă conducerea Parlamentului a respins această variantă. Preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a precizat că prelungirea termenului este necesară, după ce a fost elaborată o primă propunere legislativă pentru alegerea uninominală a senatorilor şi deputaţilor, care a fost aprobată tacit de Senat, săptămâna trecută, şi care se află, în prezent, în procedură la Camera Deputaţilor.

Cel de-al doilea argument invocat de Voicu se referă la decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că, în proiectul de lege privind votul uninominal, pe care Executivul şi-a asumat răspunderea, există probleme de neconstituţionalitate pe care Comisia trebuie să le rezolve. Comisia de Cod electoral a fost înfiinţată în data de 5 mai 2006.