Declinul economic taie pofta investitorilor străini

În noiembrie s-au tranzacţionat în medie doar 14,2 mil. euro
Deficitul de cont curent şi inflaţia, principalii factori determinanţi
Deteriorarea deficitului de cont curent, inflaţia, dar şi înrăutăţirea perspectivei ratingului de ţară din partea agenţiei de evaluare Standard & Poor's au determinat în ultimele luni o diminuare a interesului investitorilor faţă de piaţa financiară românească, se arată într-un comunicat al societăţii de administrare a fondurilor deschise de investiţii East Capital.
"Declinul indicatorilor macroeconomici fundamentali a condus la scăderea apetitului investitorilor faţă de piaţa financiară românească: volumul mediu tranzacţionat în noiembrie a fost de 14,2 milioane Euro, faţă de 22,8 milioane Euro în luna iulie", a subliniat Marcus Svedberg, economist-şef în cadrul companiei East Capital. Indicatorii macroeconomici din România au început să dea semne de deteriorare în ultimele luni, se arată în comunicat. Astfel, economiştii East Capital arată că deficitul de cont curent s-a accentuat şi a avut o creştere anuală de 87% în primele opt luni din 2007 comparativ cu intervalul similar din 2006, întrucât importurile masive au continuat să mărească puternic deficitul comercial. Potrivit datelor băncii centrale, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele zece luni un deficit de 13,34 miliarde euro, în creştere cu 71,7% faţă de nivelul consemnat în perioada similară a anului trecut, reprezentând 11,3% din PIB-ul estimat pentru 2007. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a însumat 14,03 miliarde euro, mai mare cu 61,8% faţă de de ianuarie-octombrie 2006.
Din cauza creşterii deficitului de cont curent şi a cheltuielilor
avute în vedere de Guvernul de la Bucureşti, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a redus
, la începutul lunii noiembrie, la “negativ” de la “stabil” perspectiva asociată ratingului suveran acordat României. "Revizuirea perspectivei reflectă răspunsul limitat al politicilor Guvernului faţă de creşterea rapidă a dezechilibrelor externe. Politicile fiscale
şi de venituri au un caracter expansiv şi există şansele ca viitoarele alegeri să stimuleze creşterea în continuare a cheltuielilor", a apreciat agenţia de rating.
Totodată, în comunicatul companiei se arată că banca centrală a urcat inflaţia prognozată pentru 2007 la 5,7%, faţă de plafonul de 5% stabilit iniţial. În luna noiembrie preţurile de consum din România au urcat cu 0,93%, inflaţia anuală ajungând la un nivel de 6,67%, pe fondul unor scumpiri importante de 1,21% în sectorul serviciilor. Comparativ cu decembrie 2006, preţurile de consum au consemnat o creştere de 5,89%, peste prognoza de 5,7% anunţată de Banca Naţională a României pentru întregul an.
Inflaţia din Europa de Sud-Est ridică noi semne de întrebare
De asemenea, analiştii de la East Capital atrag atenţia şi asupra inflaţiei înregistrate în ultima perioadă la nivelul întregii regiuni. "Perioada hiperinflaţiei este de mult apusă în toată Europa de Est, însă creşterea preţurilor din ultima perioadă ridică noi semne de întrebare privind nivelul inflaţiei în zonă.
Deşi recentele presiuni inflaţioniste sunt problematice, e important să facem diferenţa între şocurile inflaţioniste pe termen scurt şi, respectiv, trendul general al inflaţiei pe termen lung.
Previziunile privind inflaţia în 2008 nu sunt omogene în ceea ce priveşte Europa de Sud-Est şi ne aşteptăm ca inflaţia să înceapă a creşte din nou în unele ţări, în timp ce va continua să scadă în altele", arată Marcus Svedberg.
Ca principală cauză a inflaţiei în Europa de Est o constituie creşterea preţurilor atât la alimente, cât şi la energie, ceea ce economiştii definesc drept un şoc temporar al preţurilor.
Analiştii arată că scumpirea energiei nu este un lucru nou, având în vedere că preţul petrolului a crescut constant către nivelul "magic" de 100 USD barilul, comparativ cu media anului 2006 de 65 dolari barilul.
În privinţa scumpirii alimentelor, aceasta s-a manifestat mult mai recent şi are un impact mai direct asupra inflaţiei şi indicelui preţurilor de consum.
"Creşterile temporare de preţuri pe care le vedem astăzi sunt problematice pe termen scurt, dar nu sunt neapărat mari obstacole pe termen lung, atât timp cât actualele preţuri mari ale energiei şi materiilor prime alimentare
vor scădea. Nici faptul că unele guverne cheltuiesc mai mult
în anii electorali nu este un motiv de îngrijorare, cu condiţia ca acest lucru să nu le scape efectiv din mâini.
Este important să ne amintim că toate ţările din Europa de Est au făcut progrese remarcabile în scăderea inflaţiei în acelaşi timp în care au înregistrat creşteri economice rapide, însă toate aceste state trebuie să continue lupta pe termen lung împotriva "fantomei" inflaţiei pentru a se putea dezvolta mai departe", conchide economistul şef al East Capital.
Potrivit biroului de statistică Eurostat, România se situează pe locul cinci în Uniunea Europeană în funcţie de valoarea deficitului comercial din primele nouă luni ale acestui an, în urcare cu două poziţii faţă de perioada similară din 2006. Valoarea deficitului comercial al României se situa, la finele lunii septembrie, la 15 miliarde de euro, faţă de 9,6 miliarde de euro în intervalul corespunzător din 2006. Cel mai înalt deficit comercial, de 100 de miliarde de euro, a fost consemnat de Marea Britanie, iar cel mai ridicat surplus, în valoare de 146,8 miliarde de euro, de Germania.
În ceea ce priveşte inflaţia, România se află pe poziţia a şasea în UE, aceasta atingând în noiembrie nivelul de 6,8%, după cel de 6,9% raportat cu o lună în urmă. Cele mai ridicate valori au fost consemnate în ţările baltice şi în Bulgaria